Nu stiu cum de am reusit totusi sa-mi reamintesc username-ul la blog, trebuia sa recuperez si parola si chestii, cu greu am cautat si butonul de new post, dar avand in vedere ca e un nou sezon, revin cu ganduri noi si povestioare noi.

Intamplate:
extrem de multe, nu as avea rabdarea sa le pun pe toate aici, dar probabil o sa le pun alta data.
Initial venisem aici sa insir o povestioara in cuvinte, fata de ce s-a intamplat aproximativ (cat dracu e ceasu?) cateva ore, mai pe scurt, seara trecuta.

Teoretic de la 8 dimineata lenevesc, mananc, si lenevesc iara in pat, o sa prind forma patului pe spate, in momentu de fata stau in pat intins cu tastatura in brate si scriu, asa ca fa-te si tu comfortabil draga lulu si spune-mi….
Aseara, de ce dracu ai stat la bar cand te-a servit omu cu 2 beri si tu asteptai sa-ti desfaca berile cu toate ca ele aveau cheita? Omule, au trecut minute BUNE pana cand a venit barmanu la tine si ti-a deschis el sticla de la cheita, chiar asa de praf poti sa fii?

Sa incepem cu inceputul, sa zicem ca am dus-o burghez, dis de dimineata un ceiuc cu o persoana draga in Flowers, plimbat prin centru, cumparat adidasi (stiu ce e in mintea voastra clujenilor, nu o sa le zic papuci in veci, cu aia ma plimb prin casa, astia se cheama adidasi! got it? revenim) plimbat pe malul somesuletului, stat la tigara pe bancuta si mers frumos acasa pentru a ma pregati psihic de seara in care suie paparude lanseaza albumul “e suflet in aparat” in boiler club.

Mind break: mi se pare geniala ideea de club underground, la propriu, vii frate acolo si dai cu capu de tzeava, curge apa sau scarmaz de sus pe tine, e ok! nu e jeg, arata bestial, pacat cu aerisirea ca e cam terminabil aerul, fiind reutilizat de atatea ori risti sa te imbeti fara sa bei nimic.

Meniul a fost unul lejer, se ia o gasca de prieteni, o sticla de votca, una de rom, suc, paine si pahare de unica folosinta. Se utilizeaza incinta data de catre Universitatea Babes Bolyiai (incinta strict pentru servirea mesei ) , si se pune cu funduletu pe banca si se joaca bolt pana la ultima picatura de lichid.

Dupa ce am realizat ca eu nu am facut un lucru bun incercand sa mixez rom cu votca, am mers spre super boiler. Am ajuns acolo si fiind alaturi de compatriotul meu galatean (nu dau nume, care a venit la facultate aici strict sa invete), am decis ca nu se merita statu la coada, si ne-am bagat mai in fata. De ce? Pentru ca:

de cand merg cu autobuzul zilnic, am realizat ca fiintele care circula cu autobuzele RATUC din Cluj-Napoca, sunt niste fiinte IDIOATE. Explicatia e urmatoarea: se intampla sa vina un autobuz, e incredibil de plin,dar plin ma refer, dar unde ? LANGA USI FRATE SA NU TE URCI, incat iti vine sa iei o maceta, si sa-ti faci loc printre carne si oase (ce sadic suna) si culmea culmilor, te chinui, te bagi, te strecori, parca te joci twister de unu singur in autobuz numai ca sa te tii cu degetu mic de bara, observand ca pe la mijloc is locuri libere, de ce acele locuri libere? si culmea frate, is scaune, stai relax, te asezi, iti intinzi cracii, dar nu, e full, e tocmai de aia am decis sa ma bag mai in fata, pentru ca sunt IDIOTI, stai la coada, si nu te muti, nu mergi mai in fata, parca astepti invitatie speciala.

Bun, am ajuns in club, tanaru fecior de la garderoba ne da minunata veste ca e deja full garderoba. Dupa ce am impins sufletul feciorului inapoi in organul de origine (imaginativ doar), am decis sa aruncam toti gecile intr-un colt si sa ne fataim jos in sala de party domne.

Dupa o ora de bataiala pe breakbeat si de intamplari gen aia cu berea povestita mai sus, apar suie. Ok, data viitoare oricat de cald ar fi intr-o incapere suprapopulata de genu, nu o sa mai dau tricoul jos. In momentu in care mi l-am dat jos, o trecut unu cu tricou mulat si cu decupaj, si se uita la mine nu in sensu in care mi-ar fi placut, bun, trecem peste, vine altu si ma ia gen “SUIE SUIE SUIE” wtf?! ca sa nu zic ca nu o pastrat o distanta regulamentara de spatiu personal pe care o persoana ar fi trebuit sa-l aiba (chillax totusi ca nu a avut loc contact fizic, probabil singuru care ar fi fost era pumnul meu catre plexul solar al inamicului), si in al 3-lea plan masculinizat si totodata singuru caz fericit, a fost cand a trecut un alt om (multumiri nene) si mi-a intins un pahar de tarie cu energizant, spre placerea mea, gust putin, si dau inapoi multumind, paharul se indrepta catre Bean, acesta la randul lui multumind. Gata mi-am implinit scopul in viata, am baut inaintea lui MC Bean, esti nebun? oricum eram prea praf sa vad eu toate astea, mi s-au povestit dupa cateva ore.
Show-ul a fost minunat, nu m-am mai batait asa de mult timp, mai ales ca am nimerit cu persoanele potrivite. Se termina concertul, si nu stiu cum de m-a atras un singur lucru, m-am indragostit de un semn, “Lift defect” … m-am trezit dimineata cu el la marginea patului, asta mi-a pus un zambet in plus pe moaca.

Dormit vreo 3-4 ore, trezit de atunci, stat in pat de atunci, lenevit de atunci, nesimtit de cand m-am nascut.

p.s: mi-e lene sa recitesc ce am scris ca sa corectez, mi-e prea lene… recomand kazi ploae & specii – 4 ziua.

Na, asta e, m-am apucat de freelancing.

Lulu a avut parte de bautura cu o zi inainte, da a avut parte si de borala spre nefericirea sa, pe neasteptate aparuta din adancul sufletului, cu toate reziduurile, astfel incat as putea sa comentez ca daca va vedea si femeiutza de serviciu, marmota, va spune urmatoarele cuvinte de aur: “Resturile portocalii provin de la snitel, sa vedem, la etajul 6 sau 7 am vazut o tigaie cu resturi de snitel, ne punem langa oficiu si vedem care ia tigaia, apoi analizam sa vedem cine a mancat, si cand am mancat, si-l punem sa stearga!”

De parca datoria ei n-ar fi sa dea cu mopu.

O alta idee a zilei, tot in seara aceea, lulu chiar nu ar fi vrut sa se puna (era sa scriu pula, de fapt am scris dar am sters) in pielea a celor trei persoane care treceau prin spatele caminului (cum plm sa se puna in pielea a 3 persoane, nu stiu), cand de la etajul 9, trei crai, aliniati cu ustensilele lor, gata scoase la aer din adancul prohaburilor, dadeau startul la cel mai lung jet de urina din toate timpurile. Lulu si-a atintit privirea asupra celor 3, de unde a  avut loc metamorfoza: doi de el si o ea, cu buzele pana la urechi de li se vedeau dintii ca stelele (galbene si rare) se uitau in sus, spre noi, si deodata din zambetul acela se transforma intr-o impreunare de buze asociata cu mers grabit, la sosirea jetului. (super metamorfoza se cheama asta) Rorurile s-au inversat,  alte 3 persoane de la o inaltime destul de mare au bufnit in ras, dupa ce au desenat ceva arta obscura pe asfalt.

Ca veni vorba de unu mai, m-am trezit astazi, fara nici un gand, fara nimic in program, eram mahmur.

Numa cat sa il aud pe bolnaviciosu camerei, cum tipa la telefon, ca cine naiba i-a luat hainele de pe balcon bla bla, calin, scumpu de el era langa mine, si m-am trezit si i-am zis frumos:
“Bă, dă-mi ceva sa arunc in ăsta” iar el imi intinde cutitu.

Cu ochii intre deschisi, prind cutitu si chiar inainte  sa realizez ce am in mana, opresc mecanismul de aruncare si tintire asupra evreului.  Fail.

Cam asa a inceput ziua, lulu a disparut odata cu disparitia rosului din ochi si a intervenit frecarea de menta…

Un scurt rezumat pe culmea culmilor din economica 1 la cele intamplate ieri.

Trezit, mancat, spalat, mers, gasit cu tovarasi, stat de vorba, alcool, vorba, citeam de pe etichete si vedeam ca ninge la etaju 5. De fapt ploua, da imi placea sa cred ca ninge. Multe comentarii cat mai infloritoare au fost facute la telefonul meu de care nu am grija, cum ca tastele zboara in tarile calde in alte anotimpuri, ceea ce e total adevarat.

Etajul 9: Facusem si ceva scurte reportaje, multe interviuri luate la cei care faceau parte din grupul vesel, zambete peste zambete si oameni de buna voie, ne retragem dupa o perioada buna de discutii neinteresante.

Etajul 6: stat pe canapea ascultat un cypress hill, vorbit de diferite lucruri interesante in viata ca : mancarea, fast food-urile si furatu benzinei din rezervoare.

Pauza de cateva ore pentru moment cinematografic in camera mea presarat cu putin tutun si cu voie buna a lui lulu.

Apoi lulu a vizitat tovarasii de la 501, ei si-au deschis o noua frizerie “La trei foarfece” mi s-a parut destul de atractiv numele cu toate ca baetii nu au legatura cu marketingu, dar se pricep. Rasete multe la family guy, tigari postite. M-am simtit destul de bine ca Eusebiu  (popa este…) era pe aceeasi lungime de unda cu mine, era in extaz, he was feeling me si totul decurgea struna.

Toti fericiti. Pentru ei s-a terminat, pentru mine inca nu. Ajung sa fac inca un dush si primesc o bine venita invitatie in alt colt de bucurie.

Merg la tovarasi, servit cu diferite aperitive ce dauneaza organismului si apoi facut plimbare pe straduta dupa bericica (era pe zero stocu nostru).

Familia flinstone se plimba pe strada si dino cainele ala de a scapat din gradina tot latra la mine incontinuu, bine pana s-a plictisit si-a mirosit singur cacatu si a plecat. Mers inapoi in camaruta si pus mana de la mana sa facem paste cu sos. O iesit o delicatesa. Apoi jocuri gen asul si fazan cu injuraturi unde lulu a realizat ca nu se transforma la comanda, cand ii vine ii vine, da drumu la gura isi baga si isi scoate din toate domeniile de la a la z si cu animale si cu constructii si cu tot ce e posibil, dar in seara aia nu a putut, se simtea in inferioritate numerica si nu prea creativ din punct de vedere al limbajului vulgar spalacit.

Vorba a tot tinut, pana la 6 dimineata, unde mi-am luat castile le-am pus in urechi si dai bataie!

Drum bun pana la destinatie: 15 minute

Observam cum toata lumea se uita cu o anumita ura la mine, se citea pe fata mea ca sunt un nedormit, ca pierd noptile si ca nu m-am dus la biserica seara trecuta, insa simteam cum se invaluie toata ura asta in jurul meu, cum toti muncitorii se uitau la mine, eu fredonand bohemian rhapsody de la queen priveam in jur sufletele reci ale oamenilor treziti, femei machiate in graba si parfumate cu kilogramul si barbati savurand tigara, chiar vazusem si un mosulica tragand dintr-o bere cu un catel in lesa, idolul in viata.

Ajuns in fata caminului la ora 6 si, salutat portarul intr-un mod respectuos, el zambind spre mine (era cred ca singurul om fericit din Cluj care era bucuros ca e dimineata, probabil i s-a terminat tura) ma intreaba:  “S-a terminat distractia?”

La care lulu: “domnu, da ce faceti cu mopu afara?”

to be continued

Ma trezeste o voce suava, la ora 9(ieri ba), era femeia de serviciu. Se pare ca o invatat un fel de limba noua, care consta in faptul ca tre sa tipi la cealalta persoana care probabil e pe acelasi hol cu tine, de te face sa crezi ca te intelege mai bine.

Asta a fost ceasul meu, cu alarma, il numesc ceas-cu-voce-d’ampulea-de-femeie-de-spala-pe-jos.

Data viitoare cand o sa le mai aud pe femeile astea cum zbiara jur ca le fut meciu urat de tot(nu stiu cum, dar dupa 2-3 silve brune imi vin ideile). Din somn fara sa vreau sa aud, am inteles ca vorbeau de camera mea, ce? nu stiu nici eu. Oi fi eu asa special, varianta de paşte, super tare, trebuie sa am eu ceva fain. Oare or fi auzit astea ca am dicku mare? Lulu, tu le-ai spus asta? Nesimtire.

Cat despre starea mea de ‘nesomn’, tin sa o acomodez cu cozonaci si muzica buna. Am inceput sa rasfoiesc mailuri vechi (da, eram asa de nebunatic eu acum 5 ani incat imi salvam mailuri cu nume de melodii, de frica domne sa nu le uit, ceea ce de fapt s-a si intamplat) Vezi lulu de bei si bagi in vena? Uiti.

Bun, trecem la titlu, avem golani, studenti si astia.

Obisnuiesc sa merg cu gluga pe sapca pe care o port in cap cand ploua, asta pentru ca nu-mi place sa tin o umbrela in mana (nu ca nu am, dar nu-mi place si daca as avea tot nu as lua-o cu mine, de ce plm sa-mi ocup eu o mana cu care as putea sa tin tigara in ea sau sa o pun in buzunar sau sa schimb melodiile?), observ cum mai toate persoanele de pă strada se uita aiurea de parca sunt vreun golan ce vrea sa le fure din poseta pensia. Serios, asa am senzatia.

Si ca veni vorba de plouat, vad ca aici la cluj la noi, fruncea ardealului ploua tot timpu mă. Ce naiba, eram fericit eu cu soare cu vreme buna, e exact ca la scoala, de luni pana vineri cand ai ore, e soare si frumos, numa sa-ti faca in ciuda ăl beat de o dat drumu la curent si sta pe un nor ca n-ai tu timp sa o labaresti prin parcuri pentru ca ai scoala, si cand venea weekendu, ploua, numa d-ampulea sa stai in casa si sa-ti inveti. Asa e si cu ploaia asta in vacanta, in timpu facultatii nu frate, e soare, ( oricum nu prea mai dau pe la faculta dar totusi… o fac pe vinovatu ca asa vrea lulu) iar in vacanta cand sper si eu sa am un timp liber la un alergat sau la un ceva sa simt si eu ca nu-s leguma, putza, ploua.

Vreau sa lenevesc cum faceam eu demult, sa stau cu unirea si pepsi pe blocuri  cu ceva tovarasi, admirand privelistea si cu frica sa nu vina comunitaru` de jos sa ne dea amenda pentru deranjarea linistii pulice/publice.

Asta e, astept vara, si lulu asteapta sa aprind tigara. (am facut si rima ha!).

Experimentul zilei: am observat ca atunci cand sunt singur fumez mai mult. Ce porc is.

Printr-o forta divina am fost tinut in Cluj, in camin, departe de gara, de trenuri sa merg spre casa. Who the hell is up there knows why.

Uite bine ma trezesc dis de dimineata sa fac o plimbare la o tigara, o cafeluta, apoi sa vizitez ceva persoane. Merg pe strada, fix pula, abia vezi o masina, doua, un om, doi, in general mosi, incepeam sa ma sperii ca ma joc 28 weeks later cu o forma accentuata de realitate, gandindu-ma la faptul ca vai, parca sunt singurul tanar din acel oras.Lipsesc tumbleweed-urile si eventual un caine care latra asa din km departare sa-i auzi numa putin glasu sensibil, in schimb auzeam cocosi.

Parcurile (multe la numar ca am mers mult pe jos ca aristocratu) erau pline de viata, vegetala, nu alta. Statiile de autobuz erau toate pline de aer imbacsit de monoxid de carbon, magazinele Schimband foaia, merg spre alte carari unde macar as fi putut tine o conversatie cu cineva (in nici un caz un pub gol) si plec spre tovarasi ingandurat de niste lucruri ce i-au dat prin encefalul lui lulu (prea multi lululu nu ?).

Final summation:
Zau ca orasul asta e facut de studenti, pentru studenti.

De nu eram noi, ce se intampla?
Nu mai existau astea 2 mall-uri ca deh, plm, nu mai apare baiatu de la mama dracu cu banii in buzunar de la taicasu sa-i dea pe meals de la kfc si mc donalds, sau pe vreun costum de la bigotti and shit, nu, aveau buticuri d-astea non stop, abc-uri (dupa cum ii mai spune calinescu – colegu). Nu mai era asa de mediatizat, si clujeanu get beget nu mai era asa mandru ca e ardelean, cum ca el e pita, sau miezu cum zicem noi astia mai cu accent deosebit. Nu mai erau atatea pub-uri si cluburi, fitzism si arfism. Asta e, poate am si eu o mica mare dreptate… dar in momentul de fata asa vede lulu lucrurile. In schimb, fericire maxima, am tigari, bautura, mancare si tot ce altceva imi mai trebuie.

One last thing, lulu isi punea speranta ca ar putea face el ceva constructiv saptamana asta sa nu mai leneveasca atata, asa ca el continua bautele excesive alaturi de vreo doi-trei ardeleni.

Sarbatori fericite si mai nou: pass it fericit.

Dintr-o punga magica rasar patru doze de silva bruna, sa fim seriosi, e silva bruna, se pot face exceptii doar cat ne gandim la ea.Trezindu-ne cu puteri supranaturale noi le terminam, ca apoi sa vizualizam o sticla la 2,5 l de vin, sursa nu o pot mentiona deoarece persoana respectiva s-a ofticat pe parcursul mai multor discutii si mno, l-a lasat pe lulu odata cu vinu.

Fericiti, langa lac, noi adulmecam cate putin si visam la mancare si cafea cu vin. Mii de chistoace misunau pe langa noi, toata lumea erau in culmea sportului. De cand s-a incalzit orice femeie, baiat, indiferent de varsta, alearga. Aici ating o coarda sensibila, inteleg omule ca trebuie sa-ti mentii o anumita conditie fizica, da mno, chiar toata lumea se regaseste prin alergat? In fine, trecem de filmuletu serii si ajungem in camin, cu cafeaua si vinu-n fapt. Dintr-un moment de neatentie in timp ce Eusebiu facea lumanarea pe masa din oficiu (god knows why) numa cat deschid usa si observ o ceata cu un miros bine cunoscut de cafea. Intr-un final, bagam cafea si ne apuca starile de bine, mii de povesti au fost duse in aceste meleaguri printre care pot aminti din folcorul pur luluiesc: halba cea urata si dozatoru de bere, oraselul lui lulu, ceasca fara toarta, hummeru lui lulu. Dupa aceste momente parca am fost tinut pe o linie de plutire spre camera mea, apoi afara, si inapoi si cu muzica si cu de toate, numai cat sa ma trezesc bine mersi dimineata, sa vad  frumos ca janis stufu is on fire.

Ma gandeam ca e o combinatie intre janis si fire, ca si-au unit fortele cu muzica lor si atmosfera si o sa iasa un super pub, dar nu e asa.

Aflu ca pompierii n-aveau destula apa si au fost luati in ras cand incercau sa stinga focu doar cu cateva rezerve, amintim ca exista si un hidrant in fata janisului dar nu-i problema ca ala nu-i pe post de water supplier, ci doar ca sa aiba cainii unde sa ridice cracul.

Si motivele incendiului nu se stiu, dar e frumos totusi ca au constatat ca focul a inceput cand localul era inchis. Sigur a venit lulu prin somn si s-a gandit sa faca un foc de tabara in janis stuff.

Partea cea mai frumoasa e ca au avut oamenii grija bine ca focul sa se extinda si pe cladirile din jur.

Totusi mno, ce a fost a fost,  nu condamn pe nimeni dar mno, janis stuff va ramane in sufletul lui lulu.

to be continued

Simplu si usor: se iau 3 tovarasi, 2 beri si un visichi.

Se cumpara berile din sora, unde pana si un mos alcolist ii spusese domnisoarei de la casa ca noi suntem de fapt mai harnici decat el, ca noi tintim spre inaltul societatii, noi cu doua peturi, el cu o grenada mica de bere. (d’aia la 0,5 bulbucata)

Apoi, sa revenim la partea cu clujul la picioarele noastre, se urca pe cetatuie, se consuma alcoolul si se incepe a socializa. Mult si bine am socializat alaturi de compatrioti, despre cel mai inalt punct din Cluj (unde noi speram sa fie BRD-u insa ne-a tradat cu tot capitalismu asta ca de fapt religia conduce Clujul, adica e catedrala aia neogotica din centru), am mai discutat de faptul ca manasturul e de fapt la orizont si ca marasti-u nu prea se mai vede, apoi mai vorbeam de autosugestie, ca e fain sa o folosesti cand ai putina bautura si vrei sa o bei si apoi cat de fain o sa fie in fire, tot asteptam noi ca o sa fie  mare distractie, ca lulu se dezlantuie si ca se urca pe pereti de fericire.

Plecam de pe ‘deal’ si ajungem jos la fire, ne luam ramas bun de la tovarasul cu visichiu, care se indrepta spre camin, si noi ne plantam in canapelele fire-ului asteptand lumea.

Spre curiozitatea mea incep sa intreb de plictiseala, unde dracu duce usa aia de langa dj, si dupa 5 minute de tacere, eusebiu (o sa vedeti de ce ii zic asa) se ridica si entuziasmat ma intreaba de vreau sa merg, am zis ca da. Ma duc, vad bezna, mergem pe dupa usa, lazi de bere si o chiuveta, mai mergem si mergem si vedem tunele vechi, cred ca ne duceau undeva intr-un orasel nou, sau macar pe un camp de lazi de beri, sau macar nu stiu, oriunde in alta parte numa sa fie fain, alcool si gagici. Mare pacat insa ca tunelul cel lung din adancul fire-ului era inchis cu gratii, data viitoare am zis ca-l spargem, numa sa fim la acelasi nivel social (the same amount of alcohol) sa putem planifica dinainte asta.

Dupa vreo 15 minute de somn, ale baietilor, timp in care ma jucam pe telefon, observam ca ne aflam doar noi si lulu in fire.  Ne-am bagat ceva si am mers spre camin, unde am mancat bine si apoi hai alaturi de Eusebiu si Septimiu inapoi spre Fire ca poate na, s-a mai adunat lumea.

De ce Eusebiu, Septimiu si respectiv Mitrut? (adica eu)

Deoarece, sub influenta lui Bahus ne-am gandit ca-i frumos sa ne schimbam numele, si sa incepem sa facem cunostinta cu lume sub numele asta. Fascinant e ca dupa numeroase conversatii cu lulu (pana si el radea de noi), ne gandeam ca seminaristii nostrii vin cu punga de 0.5 g sa sustina un curs, unde toata lumea era notata dupa rulat, sau daca bursele se dau in opiu, ce fel ar fi daca mergi la bancomat frumos bagi cardu, iti iesa o punga si ti-o umple cu praf? Stiu, eram prea dusi sa ne gandim la astea, dar totusi, eram eusebiu, septimiu si mitrut, eram altii, eram semizei, zmei si centauri in acelasi timp.

Dupa ce ne-am intors in fire, unde tot bezna era, ne-am hotarat ca ar fi frumos sa bem iara, eu nu prea mai vroiam, eram prea de tot, dar totusi am sustinut campania. Pusi linistiti pe bancheta, vedeam pe cei de la brantner cu jetu lor de apa de parca era pipi, cum spala strazile, de ce spalau strazile ? nu stiu ca tot jegoase ajung la fel cum berea tot pisat ajunge.

Ne miram de ce omu ala tine jetu intr-un loc timp de 5 minute, stam si ne gandim mult timp, nu stiam raspunsul, deodata rasare altu cum ca acolo e pata.  Ce pata, nu stiu, dar e bine ca era, si ca omu incerca sa o scoata. Dupa terminarea licorii, ne suim in trasura, aia de te taxeaza cu 2 lei pe noapte si fericiti admiram bannerele de pe strazi, de parca erau jocuri de lumini pentru retardati.

Ajunsi in camin, scot ultima suflare de viata. Soldateul alb, dunhill, iesa din ograda, se aprinde si se imparte. Seara incheiata frumos printr-un episod de family guy pe urma stiu ca s-a facut bezna si m-am dus pe alta lume,  mitrut out.

Asta il pot considera motto-ul de astazi, m-am trezit, am mancat, si ca orice parazit lenevesc pe un camp productiv numit camin, unde toata lumea invata si trudeste pentru note mari ca vai doamne trebe bursa si lacas pentru anii viitori. Asa entuziasmati sunt de parca au dat de o comoara. Ei nu stiu ca de la liceu iesi un cacat cu diploma, si de la facultate iesi un cacat cu licenta, sau master, cum preferi.

Imi plimb tigara dintr-un colt al gurii in celalalt si ma uit pe geam, fara tristete analizez studentii care chiar merg la cursuri, bravo lor. Eu prefer sa vina sesiunea sa vai domnie sa invat. Oricat as invata sa stiu si de la A la Z, sa aberez pe cele mai inalte culmi ale sociologiei alaturi de webăr si comte ca tot nu obtin eu 10 pe linie, abia astept sa ma reprofilez.

Momentan stiu ca ma asteapta inca un timi in frigider, racit cum sunt tot dau pe gat ca se merita, incep sa urasc ca nu mai sunt ametit de o bere, trebe pauza, il iau pe lulu de o aripa si ne bagam la citit apoi somn, macar e ceva productiv, ii scutesc pe altii de prezenta mea pentru cateva ore.